Insula Pastelui – Ce reprezinta de fapt misterioasele statui

Celebrele rămăşite ale acestei culturi sunt giganticele statui, numite „moai”, şi masivele platforme de piatră, numite „ahu”. 887 de statui de acest fel, imprăştiate pe insulă, aflate în diferite stadii de lucru. Ele reprezintă inaintaşii zeificati ai locuitorilor insulei şi sunt sculptate din roca vulcanului Rano Raraku. Ele sunt impărtite in două categorii: statuile vulcanului – „ochii care privesc cerul” şi celelalte, având un stil diferit, cu spatele întors spre mare.

Realizarea si Transportarea Statuilor (Ahu-urilor)

Greutatea uriaşilor Moai variază între 3 şi 14 tone, iar înălţimea – de la 3 la 12 metri. Există exemplare de 80 de tone şi numai una singură depăşeşte 270 de tone. Se consideră ca cele mai vechi statui au fost sculptate in jurul anului 700, dar majoritatea provin din perioada 1000-1500.

Nu se cunoaşte exact felul în care statuile ar fi putut fi cioplite direct în stâncă şi transportate până la malul oceanului din inăltimile vulcanului. Raportat la greutatea pe care o au, pare un lucru greu de realizat chiar şi cu tehnicile din prezent. De exemplu, cea mai mare dintre statui ar putea fi ridicată doar cu cele mai performante macarale.

Fragment moai. Tuf vulcanic de bazalt. Insula Pastelui
Fragment moai. Tuf vulcanic de bazalt. Insula Pastelui

Unele dintre statui sunt căzute cu faţa la pământ, deschizând cavourile de piatră. O legendă locală spune că statuile s-au deplasat singure, dar, în urma unor investigatii, s-a descoperit că centrul de greutate al lor este deplasat către centru, aşa că se poate presupune că ele au fost tractate cu ajutorul unor frânghii. În funcţie de mărimea statuilor, erau necesari de la 50 până la 150 de oameni pentru a le transporta.

Capul statuilor este exagerat de mare în comparaţie cu restul trupului, iar urechile sunt alungite şi bărbiile ascuţite. Statuile nu au picioare – limba insularilor există un verb, care descrie acţiunea de deplasare fără ajutorul picioarelor.

Credinţa băştinaşilor spune că „cei pe care nu creşte lichenul sunt incă vii”. Nu a fost descoperit încă scopul pentru care au fost construiti coloşii. Unele statui au fost dărâmate în timpul ciocnirilor dintre clanuri, altele au căzut singure sau în timpul transportării. În urma unor cercetări recente, s-a demonstrat că unele statui erau în mod ritual reasamblate.

Petroglife de pe Insula Paştelui
Petroglife de pe Insula Paştelui

Un număr mic de „moai” au fost initial acoperite cu ,,coroane” şi „pălării” făcute din piatră vulcanică de culoare roşiatică. Această practică rituală avea o semnificaţie sacră, specifică fiecărui clan. Statuile erau simboluri ale puterii şi autorităţii religioase şi politice.

statuile-de-piatra-de-pe-insula-pastelui
Statuile de pe Insula Pastelui

Se crede că toate obiectele sculptate de către polinezienii antici erau impregnate cu o esentă magică, spirituală. Ahu-urile, în număr de 240, reprezintă morminte, cavouri pentru băştinaşi. Există trei Ahu-uri de neuitat, foarte mari, la fel ca şi statuile care le domină, care sunt aşezate ca şi cum ar fi vrut săsupravegheze cele trei varfuri ale triunghiului insulei: Ahu Vinapu, Ahu Hekiişi Ahu Tongariki.

Moai pe pantele vulcanului Rano Raraku. Insula Paştelui
Moai pe pantele vulcanului Rano Raraku. Insula Paştelui

Unele dintre Ahu-uri nu au Moai, aparţinănd perioadei declinului carierelor de piatră, din care se scoteau giganţii.

Cum au disparut locuitorii insulei?

O serie de evenimente devastatoare au dus la dispariţia aproape a întregii populaţii a Insulei Paştelui: capturarea sclavilor de către negustorii peruani; epidemia de variolă, declanşată pe insulă cu bună ştiintă de către europeni; epidemiile de tuberculoză, din a doua jumătate a secolului XIX; confruntările dintre băştinaşi, marii crescători de oi şi misionari. Într-o zi, totul pare să se fi oprit brusc: topoarele pentru piatră, statuile surprinse în timp ce erau transportate şi cele peste 80 care erau în curs de execuţie.

Nava "Rurik" aruncă ancora in apropierea Insulei Paştelui. Luis Choris, 1816
Nava „Rurik” aruncă ancora in apropierea Insulei Paştelui. Luis Choris, 1816

Actualmente, peste 50 de statui au fost reaşezate pe terasele lor. Insula, împreună cu Motu Nui, este plină de peşteri, multe dintre ele prezentând urme de activităţi umane, unele dintre ele servind ca fortificatii. Multe dintre peşterile din Insula Paştelui apar in miturile şi legendele locale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *